Preavizul există și la demisie, și la concediere în Codul muncii. O dată îl avem ca un drept de preaviz la concediere, dreptul aparținând, firește, salariatului care este concediat, presupunând un termen minim de 20 de zile (când inceteaza relația de muncă în timpul perioadei de probă nu se mai pune problema de preaviz). Iar a doua oară îl avem, la demisie, ca un termen în beneficiul angajatorului căruia un angajat al său îi pune în vedere că doreste să plece.

Condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia reprezintă unul dintre elementele esențiale ale contractului individual de muncă și face, de asemenea obiectul informării prealabile. 

Fiind un element esențial al contractului individual de muncă, acesta poate fi modificat numai prin acordul părților, fiind prevăzută în mod expres o limită minimă, în cazul concedierii, și o limită maximă, în cazul demisiei.

O excepție de la regula de mai sus se refera la persoanele cu handicap, în condițiile prevăzute de legea specială și care beneficiază de un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia. 

O altă excepție vizează raportul de muncă pe parcursul perioadei de probă, situație în care contractul de muncă încetează exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.

Salariatul beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare în situația în care sunt concediați pentru motive care nu țin de persoana lor sau, în cazul motivelor care țin de persoana lor prevăzute la art. 61 lit. c) și d) di Codul muncii, respectiv:

  • în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică și/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare locului de muncă ocupat
  • în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat

La rândul său, salariatul are obligația de a respecta, în cazul demisiei, preavizul pe care l-a negociat și și l-a asumat la încheierea contractului individual de muncă sau print-un act adițional ulterior. Acest preaviz poate fi de cel mult 20 de zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție, respective de cel mult 45 de zile lucrătoare pentru salariații care ocupă funcții de conducere.

Indiferent de motivele de incetare a contractului de munca prin concediere este important de retinut faptul ca nerespectarea dispozitiilor legale referitor la luarea si implementarea acestei masuri poate atrage nulitate deciziei de concediere dar si eventuale procese lungi si costisitoare.

OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat este un birou de avocatura cu o experienta profesionala de peste doua decenii inclusiv in tratarea problemelor legale de dreptul muncii. Avocatii nostri asigura consiliere juridica companiilor dar si persoanelor fizice si se ocupa de tranzactii si dispute generale si complexe, de ordin comercial si corporativ sau intre persoane fizice, intr-o gama larga de situatii aflate in legatura cu raporturile de munca.  

Incepand de vineri, 30 aprilie, firmele din România vor trebui să depună la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) o declarație privind beneficiarul real. Obligația este valabilă inclusiv pentru societățile care au ca acționari sau asociati doar persoane fizice.

Companiile din România vor trebui să depună anual declarația privind beneficiarii reali, după ce în anul 2020 această obligație a fost eliminată înainte de a se aplica efectiv. Aceasta noua reglementare a fost adoptata prin Legea nr. 101/2021 care a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 446 din 27 aprilie 2021.

Prin urmare, in lumina noilor prevederi legislative, începând cu  30 aprilie 2021,  declarația privind beneficiarii reali va trebui depusă:

  • la înregistrarea unei firme la Registrul Comerțului;
  • anual, în termen de 15 zile de la aprobarea (nu de la depunerea) situațiilor fianciare pentru anul precedent;
  • de fiecare dată când apar modificări privind beneficiarii reali, în termen de 15 zile de la data apariției modificărilor.

Anul acesta, fiind primul în care se va depune această declarație, data de depunere ar putea fi în jurul datei de 31 mai, termenul pentru depunerea la Ministerul Finanțelor a situațiilor financiare pentru anul 2020.  Agenții economici care aprobă bilanțurile mai devreme de 31 mai trebuie să depună mai repede și declarația privind beneficiarii reali.

Cu toate acestea, legea nu a prevazut un termen explicit de depunere a declaratiilor anuale, astfel incat este de asteptat sa existe numeroase confuzii si neclaritati privind depunerea declaratiei de beneficiar real in lumina noii reglementari.

Potrivit Legii 129/2020, prin beneficiar real se înțelege orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacție, o operațiune sau o activitate.

Reamintim faptul ca in data de 21 iulie 2019 intra în vigoare Legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului prin care se introducea în România obligația de declarare a beneficiarilor reali

Ulterior, prin adoptarea Legii 108/2020, a fost eliminata obligația de a depune anual declarația privind beneficiarii reali și a scutit complet de depunerea declarației persoanele juridice constituite numai din asociați persoane fizice. Acest lucru s-a petrecut practic înainte să se împlinească primele termene-limită de raportare a beneficiarilor reali. Astfel, până acum, agenții economici au scăpat practic de obligația depunerii acestei declarații.

OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat se bazeaza pe o specializare avansata in domeniul dreptului comercial si societar, seriozitate si profesionalism atunci cand ne ocupam de fiecare caz al clientilor nostri. Fie ca va aflati intr-o faza incipienta a afacerii dumneavoastra sau aveti nevoie de sprijinul unui cabinet de avocatura in timpul dezvoltarii ei, avocatii nostri va ofera servicii de calitate in ceea ce priveste actele si operatiunile specifice dreptului societatilor.  

Oricine doreste să își construiască o casa va avea nevoie de o serie de documente importante, printre care certificatul de urbanism si autorizatia de construire. Obtinerea acestor documente presupune formularea unor cereri, depunerea unei documentatii aferente dar si plata unor taxe care variaza in functie de diferite criterii.

Pentru a începe lucrările la o construcție, în primă fază se depune o cerere pentru emiterea certificatului de urbanism pentru obținerea actului de autorizație pentru construire. Certificatul de urbanism poate fi cerut de persoane fizice dar și juridice, iar prețurile diferă, în funcție de mediul urban, rural, dar și de mărimea terenului.

Taxa pentru certificatul de urbanism, în mediul urban, este calculata in functie de suprafata imobilului, insa nu poate fi mai mica de 5 lei, corespunzator unui imobil cu o suprafata de cel mult 150 metri patrati. Taxa pentru eliberarea certificatului pentru zona rurală e egală cu 50% din taxa stabilită pentru imobilele din zona urbana.

De asemenea, taxa pentru prelungirea certificatului de urbanism este egala cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea autorizației inițiale. În ceea ce privește taxa pentru avizarea certificatului de către comisia de urbanism și amenajarea teritoriului, aceasta se stabilește de consiliul local de până la 15 lei.

Totodată, taxa pentru eliberarea unei autorizații de construire pentru o clădire rezidentiala este egală cu 0,5% din valoarea lucrărilor de construcții, potrivit dispozitiilor din  Cod Fiscal. 

Este important de menționat este faptul că, certificatul de urbanism e actul de informare prin care autoritățile prevăzute la articolul 4 din Legea nr. 50/1991 comunica urmatoarele informatii

  • fac cunoscute solicitantului informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii;
  • stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului;
  • stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării;
  • încunoştinţează investitorul/solicitantul cu privire la obligaţia de a contacta autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în scopul obţinerii punctului de vedere şi, după caz, al actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării.

Totuși, certificatul de urbanism nu oferă dreptul de a executa lucrări de construcții, acestea putand fi executate numai in temeiul si in limitele specificate de autorizatia de construire.

OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat este implicată în mod constant în proiecte importante de achiziții imobiliare, de dezvoltare și finanțări imobiliare pe piața românească. Dreptul imobiliar este una dintre principalele activități ale biroului nostru de avocatură, echipa de avocati a cabinetului nostru asistând și reprezentând numeroși investitori, dezvoltatori, antreprenori și instituții financiare.  

Procedura si conditiile de acordare a tichetelor de masa catre salariati sunt reglementate in legislatia romaneasca prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare. Astfel, tichetele de masa se pot acorda angajatilor, lunar, ca alocatie individuala de hrana si pot fi utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achizitionarea de produse alimentare.

Tichetele de masa pot fi acordate pe suport hartie (sub forma de bilete de valoare) sau pe suport electronic (sub forma unui card de cumparaturi).

Tichetele de masa pe suport hartie sau pe suport electronic pot fi utilizate in unitati de alimentatie publica, magazine alimentare, cantine-restaurant, bufete sau orice alte tipuri de unitati care comercializeaza produse alimentare, cu care unitatile emitente au contract pentru prestarea serviciilor respective.

Legea nu obliga o societate la acordarea de tichete de masa salariatilor. Angajatorul are libertatea de a decide daca acorda tichete de masa si sub ce forma, eventual in urma consultarii cu salariatii. Consultarea cu salariatii se poate face prin organizatiile sindicale legal constituite sau prin reprezentantii salariarilor, in situatia in care nu exista o organizatie sindicala constituita la nivelul acestora.

In conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Muncii nr. 1.452/2020, care stabileste cuantumul maxim al unui tichet de masa, valoarea maxima a unui tichet de masa a fost stabilita la suma de 20,01 lei. Prin urmare, un angajator nu poate acorda tichete cu valoare mai mare decat cea stabilita de ordinul susmentionat. Poate alege insa o valoare mai mica pentru un tichet de masa, daca se doreste astfel.

Conform legislatiei in vigoare, un angajator poate distribui fiecarui salariat un numar de tichete de masa corespunzator numarului de zile lucrate din luna pentru care se face distribuirea. Aceasta este regula conform legislatiei in vigoare, iar legea nu permite acordarea unui numar mai mare de tichete de masa. Prin urmare, consideram important ca, la acordarea tichetelor de masa, angajatorul sa aiba in vedere numarul de zile pe care salariatul le lucrează in fiecare luna.

In ce priveste momentul acordarii tichetelor de masa, conform prevederilor legale, acestea se distribuie de catre angajator, lunar, in ultima decada a fiecarei luni, pentru luna urmatoare. Ca exemplu, pentru luna februarie, tichetele de masa vor trebui distribuite salariatilor in ultima decada (ultimele zece zile) a lunii ianuarie.

Astfel, in ultima decada a lunii ianuarie se distribuie pentru luna februarie un numar de tichete de masa corespunzator numarului de zile lucratoare din februarie, urmand ca angajatorul sa recalculeze si sa ajusteze corespunzator numarul de tichete la care salariatul avea dreptul, in functie de numarul de zile lucrate efectiv in acea luna.

Este important de retinut faptul ca in cazul salariatilor cu mai multe contracte de munca (cumul de functii), tichetele de masa pot fi acordate numai de catre angajatorul unde salariatul are functia de baza, potrivit legii. 

Desfasurand o activitate constanta in domeniul dreptului muncii, echipa OANA LIVIA BADEA – Cabinet de Avocat va poate consilia pe orice aspect privind dreptul muncii, in toate etapele realizarii raportului de munca, incepand cu recrutarea si debutul activitatii, cat si in executarea si incetarea relatiei de munca. Avocatii cabinetului nostru va ofera consultanta, asistenta si reprezentare atat pentru angajati, cat si pentru angajatori.  

Consiliul Concurenței este singura autoritate responsabilă cu aplicarea regulilor de concurență, având ca principală misiune protejarea consumatorilor de practicile ce pot distorsiona funcționarea pieței libere.

Activitatea Consiliului Concurenței se desfășoară pe două componente: una preventivă, de monitorizare și supraveghere a piețelor, și una corectivă, de sancționare a abaterilor de la un comportament concurențial normal.

Astfel, misiunea autorităţii române de concurenţă poate fi definită sintetic ca fiind aceea de a proteja şi de a stimula concurenţa pe piaţa românească în vederea dezvoltării unui mediu concurenţial normal, pentru ca, în final, să se asigure o promovare cât mai bună a intereselor consumatorilor.

Legea cadru aplicabila in domeniul concurentei este Legea nr. 21/1996, care a intrat în vigoare la 1 februarie 1997. Ulterior adoptarii sale, legea a fost modificata si completata pentru a deveni conforma cu acquis-ul comunitar.

Legea concurenţei se aplică actelor şi faptelor care au ca obiect sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei săvârşite de: agenţi economici sau asociaţii de agenţi economici (persoane fizice sau juridice – de cetăţenie, respectiv de naţionalitate română sau străină) sau de organe ale administraţiei publice centrale sau locale.

Dintre faptele anticoncurentiale interzise de lege mentionam intelegerile anticoncurentiale, abuzul de pozitie dominanta, concentrările economice prin care se creează sau se consolidează o poziţie dominanta precum si orice acţiuni ale organelor administraţiei publice centrale sau locale, care au ca obiect sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei.

Este important de stiut faptul ca persoanele fizice şi juridice afectate de savarsirea unei practici anticoncurentiale pot sesiza Consiliul Concurentei printr-o plangere. Persoanele fizice sau juridice trebuie sa aiba un interes legitim pentru a fi in masura sa depuna o plangere la Consiliul Concurentei. Plangerile trebuie sa contina in mod obligatoriu informatiile solicitate in cadrul unui formular prevazut in anexa la Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea Concurentei nr. 21/1996. 

În situația în care o firmă intră în vizorul Consiliului Concurenței, este vital să beneficieze de o asistenta juridică profesionistă si de reprezentare adecvata in cadrul procedurilor legale, cum ar fi reprezentarea in raport cu inspectorii de concurenta, in cadrul inspectiei realizata de acestia, in vedere asigurarii limitarii accesului la documente și informații care nu au legătură cu obiectul investigației, dar care ar putea avea impact negativ asupra companiei.

OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat ofera o gama larga de servicii juridice in domeniul concurentei cum ar fi servicii de consultanta in legatura cu prevederile legislatiei romanesti si europene in materia concurentei, audit juridic al operatiunilor specifice realizate de clienti din perspectiva normelor de concurenta aplicabile, notificari sau obtinerea de aprobari din partea autoritatii de concurenta, identificarea clauzelor cu potential efect anticoncurential si reprezentarea in fata autoritatilor de concurenta.   

Atunci cand se efectueaza o inregistrare sau mentiune la Registrul Comertului, exista posibilitatea sa se strecoare eventuale erori materiale imputabile fie persoanei care depune dosarul la aceasta institutie, fie personalului din cadrul Registrului Comertului.

Adesea, erorile materiale, cauzeaza perturbari serioase circuitului de afaceri in sensul ca inregistrarile eronate duc la imposibilitatea temporara de efectuarea a unor operatiuni in cadrul societatii, blocand astfel anumite activitati pana la corectarea lor.

In conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Justitiei cu nr. 6974/C/2020 erorile sau omisiunile cu privire la datele inregistrate in Registrul Comertului, precum si erorile materiale existente in incheierile judecatorului-delegat sau in rezolutiile directorului Oficiului Registrului Comertului/persoanei desemnate se indreapta din oficiu sau la cerere.

Astfel, atunci cand apar diferente intre ceea ce a fost consemnat in documentele emise de Registrul Comertului si ceea ce am dorit sa fie mentionat, suntem pusi in postura de a indrepta sau corecta respectivele erori materiale. Prezentam in continuare cateva exemple de situatii frecvente de erori materiale care pot fi rectificate:

1.in cazul constatarii de erori materiale in cuprinsul cererilor de inregistrare ori al actelor depuse la Oficiul Registrului Comertului;

2.in cazul erorilor materiale constatate in cuprinsul certificatelor de inregistrare sau al certificatelor constatatoare de autorizare sau al certificatelor de inscriere de mentiuni;

3.in cazul erorilor cuprinse in rezolutiile directorului Oficiului Registrului Comertului;

4. in cazul erorilor din baza de date de la Oficiul Registrului Comertului.

Astfel, indiferent de cauza lor, erorile materiale pot fi indreptate prin intermediul unei mentiuni la Registrul Comertului, scop in care este necesar a fi depuse urmatoarele documente:

  • Cerere de indreptare a erorii materiale – formular tipizat
  • Documentele din care rezulta eroarea materiala in cauza;

In general, erorile materiale se solutioneaza de Registrul Comertului intr-un termen de aproximativ 7 zile. Exista insa si situatii in care solutionarea cererii de indreptare a erorii materiale presupune verificarea si solicitarea de alte inscrisuri de la institutii abilitate (cum ar fi, de exemplu, tribunalul), situatii care necesita o durata mai lunga de solutionare.

Pentru situatia in care eroarea materiala din bazele de date, din rezolutia directorului Oficiului Registrului Comertului sau din certificatul de inregistrare/certificatul constatator de autorizare/certificatul de inscriere de mentiuni provine din preluarea gresita a datelor din cererea de inregistrarea sau a documentelor depuse in sustinerea acesteia, corectarea se va efectua din oficiu, fara plata unei taxe, iar sesizarea erorii materiale se poate face in baza unei simple cereri inaintata prin serviciul registratura.

Cu o experienta profesionala in dreptul societatilor comerciale de peste doua decenii, echipa OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat va sta la dispozitie pentru a va ajuta cu procedurile de indreptare a erorii materiale de la Registrul Comertului in mod prompt si cu profesionalism. Veti putea scuti astfel timp pierdut, precum si orice probleme sau intarzieri ce ar putea sa apara la momentul indreptarii erorii materiale.      

Declaratia unica (formularul 212) este o declaratie pe care o depun persoanele fizice, pentru diversele forme de venit obtinute, prin care se stabilesc astfel taxele datorate statului.

Termenul de depunere a declaratiei unice este pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a veniturilor in vederea declararii venitului realizat si stabilirii/definitivarii impozitului anual pe venit si a contributiilor sociale. Astfel, pana la data de 25 mai 2021 se va depune declaratia pentru veniturile aferente anului 2020.

Este important de retinut faptul ca in cazul contribuabililor care incep o activitate in cursul anului fiscal sau al celor care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal, altele decat veniturile din arendare pentru care impunerea este finala si care nu au avut, pana la acea data, obligatia depunerii declaratiei unice, declaratia se depune in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului/incheierii contractului intre parti.

Potrivit legii, declaratia se completeaza si se depune de catre persoanele fizice care in anul de impunere au realizat, individual sau intr-o forma de asociere, venituri in Romania sau/si din strainatate si care datoreaza astfel impozit pe venit si contributii sociale obligatorii.

Un element de noutate este faptul ca declaratia unica se depune in acest an si de catre urmatoarele categorii de persoane care au beneficiat de indemnizatii de sprijin din partea statului pe perioada pandemiei:

  • profesionisti, astfel cum acestia sunt reglementati de art. 3 alin. (2) din Codul civil care au beneficiat  de anumite tipuri de indemnizatii pe perioada epidemiei, precum cele acordate conform OUG 30/2020 sau OUG 132/2020.
  • avocati si persoanele fizice care obtin venituri exclusiv din drepturile de autor si drepturile conexe care au beneficiat de indemnizatia de sprijin acordata prin OUG 30/2020, ca urmare a epidemiei.

O alta situatie speciala este cazul persoanelor fizice care nu realizeaza venituri, dar care doresc sa opteze pentru plata contributiei la sanatate si sa devina astfel asigurate.

Rezidenta fiscala necesita o atentie sporita anul acesta, mai ales in cazul persoanelor a caror situatie s-a schimbat din cauza restrictiilor impuse de pandemia de COVID-19. Mai exact, sunt de interes si ar trebui analizate aspecte precum modul de lucru – tara de unde au lucrat, pentru ce perioada, localizarea familiei etc., intrucat acestea pot avea impact asupra rezidentei fiscale si, implicit, asupra obligatiilor fiscale din Romania.

Odata cu introducerea declaratiei unice, a fost prevazut si un sistem de bonificatii, pentru depunere online si/sau plata la timp sau chiar anticipata a obligatiilor fiscale. Acesta insa nu a fost suficient de clar si a cauzat complicatii pentru contribuabili.

OANA LIVIA BADEA–Cabinet de Avocat are o experienta deosebita in ceea ce priveste asistenta juridica, reprezentarea si consultanta in domeniul dreptului fiscal. Prin activitatea noastra curenta, suntem alaturi de clientii si partenerii nostri in scopul de a oferi cele mai bune solutii legale pentru rezolvarea diferitelor probleme si situatii, principale sau conexe, din sfera dreptului fiscal.    

Practicarea meseriei de fizioterapeut sau kinetoterapeut este o tendinta in plina dezvoltare, care poate face o diferență în viețile oamenilor care au nevoie de recuperare medicală. În fond, stilul de viață se schimbă, iar oamenii sunt mai conștienți de nevoia de a ameliora problemele cauzate de sedentarism și lipsă de mișcare, dar și de traumatisme diverse.  

Această profesie se bazează pe studii de specialitate urmate în cadrul Facultății de Medicină (Medicină Fizică și de Reabilitare), a Facultății de Kinetoterapie la ANEFS, sau a Facultății de Educație Fizică și Sport, dar și pe multă experiență dobândită în urma stagiilor de practică, în cadrul unui loc de muncă (la o clinică de recuperare, la spital etc.), ceea ce conduce la specializare și perfecționare constanta în cele mai noi programe de tratament. 

Este important de mentionat faptul ca fizioterapia, kinetoterapia, balneofiziokinetoterapia – toate ramurile recuperării medicale, intră în titlul oficial de calificare în fizioterapie, conform Legii nr. 229/2016. 

In ceea ce priveste modalitatea de infiintare a unui astfel de cabinet de kinetoterapie sau fizioterapie, in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta nr. 124/1998 republicata, privind funcționarea cabinetelor medicale, Cabinetul medical este unitatea cu sau fără personalitate juridică, furnizoare de servicii publice, de stat sau private, de asistenţă medicală umană preventivă, curativă, de recuperare şi de urgenţă.

În cadrul unui cabinet care oferă servicii de kinetoterapie, pot exista și medici care pot oferi consultații pacienților și trimiteri către un kinetoterapeut pentru a le oferi un program de recuperare medical, insă acest lucru nu este obligatoriu.

Există mai multe opțiuni cu privire la înființarea unui cabinet de recuperare medicală precum cel de kinetoterapie (sau a unui cabinet care oferă și servicii de kineto). Se poate opta pentru un cabinet fără personalitate juridică (cabinet medical individual, cabinete grupate, cabinete associate, societate civilă) sau un cabinet cu personalitate juridică proprie (societate comercială, sub formă de SRL medical).

In cazul unui SRL, va trebui depusa documentatia necesara la Oficiul National al Registrului Comertului dar si stabilirea si autorizarea codului CAEN 8690 – “Alte activitati referitoare la sanatatea umana” – care permite realizarea unei game mai ample de servicii de recuperare medicala in cadrul cabinetului. Daca se opteaza pentru infiintarea unui PFA, lucrurile stau un pic mai simplu din punct de vedere birocratic si nu mai este nevoie ca o treime dintre asociati/administratori sa fie medici.

In afara de conditiile privind forma de organizare, mai sunt necesare obtinerea unor avize pentru înființarea unui cabinet de kinetoterapie dar si dotarea corespunzatoare a cabinetelor cu aparatura tehnico-medicala specifica prevazuta de lege.

Cu o experienta profesionala de peste doua decenii in domeniul dreptului societatilor comerciale si al serviciilor profesionale de dreptul afacerilor, OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat și-a dezvoltat in mod continuu activitatea profesionala in aceste domenii juridice, punand in centru grija pentru cerințele și nevoile clientilor nostri in scopul protejarii intereselor acestora in cel mai bun mod posibil, atat pe termen scurt dar si pe termen mediu si lung.

In Monitorul Oficial nr. 345 din 5 aprilie 2021 a fost publicata Legea nr. 58/2021 pentru aprobarea OUG nr. 211/2020 privind prelungirea aplicarii unor masuri de protectie sociala adoptate in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum si pentru modificarea O.U.G. nr. 132/2020 privind masuri de sprijin destinate salariatilor si angajatorilor in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum si pentru stimularea cresterii ocuparii fortei de munca.

Modificarile legislative se refera la conceptul cunoscut sub numele de kurzarbeit, imprumutat din Germania, in principal la propunerea oamenilor de afaceri din Camera de Comert Romano-Germana (Legea nr. 282/2020).

Potrivit legii, in perioada starii de urgenta sau de alerta, precum si pe o perioada de pana la 3 luni de la data incetarii ultimei perioade in care a fost instituita starea de urgenta, de alerta sau de asediu, companiile aflate in dificultate pot reduce programul de lucru, iar angajatii primesc un salariu redus cu 25%.

In mod concret, angajatorii aflati in situatii exceptionale pot reduce durata de munca cu pana la 80%, iar Guvernul subventionează 75% din diferenta dintre salariul normal si cel pentru programul de munca redus. Nu va fi acoperit de catre stat tot salariul angajatului, ci pana la valoarea salariului mediu brut pe economie.

Pentru a beneficia de acest sprijin din partea Guvernului, un angajator trebuie sa indeplinească simultan doua conditii: să fie pus in situatia de a aplica masura pentru cel putin 10% din numarul total de salariati si sa isi fi diminuat cifra de afaceri in luna anterioara celei in care se aplica masura (sau, cel mult, in luna precedenta acesteia) cu cel putin 10% fata de luna similara a anului trecut.

Reducerea timpului de munca se stabileste prin decizia angajatorului, pentru o perioada de cel putin 5 zile lucratoare, cuprinse in perioada de 30 de zile calendaristice, incepand cu prima zi de aplicare efectiva a masurii. Reducerea timpului de munca se aplica si in cazul programului de munca in ture, precum si in cazul programului de munca inegal.

Angajatorul poate modifica programul de munca ori de cate ori este necesar, cu obligatia de a justifica o astfel de modificare, in limitele prevazute mai sus.

Pe perioada de aplicare a programului „kurzarbeit” sunt interzise angajarea de personal pentru prestarea unor activitati identice ori similare cu cele prestate de catre salariatii al caror timp de munca a fost redus.

Este important de retinut faptul ca angajatorii trebuie sa obtina acordul scris al reprezentantului salariatilor, daca este cazul, pentru aceasta reducere de program si, implicit, de venituri.  

OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat acorda consultanta juridica, asistenta si reprezentare privind probleme de dreptul muncii. Protejarea si optimizarea business-ului dumneavoastra inseamna deopotriva si respectarea normelor juridice din sfera relatiilor de munca si intocmirea in mod corespunzator, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare, a tuturor documentelor de dreptul muncii.      

Certificatul de calitate a solului este actul care atestă calitatea solului, eliberat fie la finalizarea oricăror lucrări în urma cărora stratul de sol a fost afectat, fie la înstrăinarea terenurilor afectate de activități economice cu impact asupra solului.

In acest moment, o serie de tranzacții imobiliare având ca obiect terenuri și construcții se află în imposibilitatea de a fi perfectate întrucât nu au fost adoptate normele de aplicare ale Legii nr. 246/2020 privind utilizarea, conservarea și protecția solului („Legea 246/2020”).

Este important de retinut faptul ca Legea 246/2020 se aplică terenurilor deținute sau utilizate în baza unui titlu, indiferent de categoria de folosință a terenului. Pe cale de consecință, prevederile acestei legi se aplică oricăror terenuri, cum ar fi:

  • terenuri cu destinație agricolă (în general extravilane), respectiv terenuri agricole productive, pășunile împădurite, terenurile ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice, amenajările piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumurile tehnologice, platformele și spațiile de depozitare care servesc nevoilor producției agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă;
  • terenuri cu destinație forestieră, respectiv terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice;
  • terenuri din intravilan, aferente localităților urbane și rurale, pe care sunt amplasate construcțiile, alte amenajări ale localităților, inclusiv terenurile agricole și forestiere.

Solicitarea și obținerea certificatului privind calitatea solului sunt obligatorii la schimbarea deținătorului de teren, respectiv înstrăinarea terenului cu orice titlu valabil, în măsura în care terenul a fost afectat de activitati precum : activități agricole, silvice sau zootehnice existente sau noi, activități industriale sau economice existente sau noi cu impact semnificativ asupra solului sau activități militare cu impact semnificativ asupra solului.

De asemenea, Legea 246/2020 prevede obligația de a solicita și obține certificatul privind calitatea solului la finalizarea oricăror lucrări în care stratul de sol a fost afectat.

Certificatul privind calitatea solului este emis de către Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Pedologice, Agrochimie și Protecția Mediului („ICPA”).

ICPA eliberează certificatul in baza raportului privind starea de calitate a solului („Raportul”) întocmit de oficiile de studii pedologice și agrochimice județene („OSPA”) sau de persoanele fizice sau juridice atestate pentru efectuarea studiilor privind calitatea solului. Costurile pentru intocmirea Raportului vor fi suportate de detinatorul terenului.

Cu o atitudine profesionistă și orientată către rezultate, echipa de avocati din cadrul OANA LIVIA BADEA – Cabinet de Avocat prestează servicii bazate exclusiv pe înțelegerea nevoilor clienților. Fie că sunteti interesat de un avocat specializat în construcții sau de un avocat specializat în contracte de vânzare – cumpărare, cabinetul nostru oferă consultanță legala, asistență juridică și reprezentare clientilor in orice probleme de drept imobiliar.