Restaurante

In situatia in care firma a suspendat activitatea pentru o perioada limitata de timp, va trebui ca la expirarea termenului declarat de inactivitate temporara sa reia activitatea prin inscrierea unei mentiuni la Registrul Comertului.

Conform legii, perioada maxima de suspendare este de trei ani, iar dupa acest termen firma trebuie sa reia activitatea sau aceasta urmeaza a fi radiata din Registrul Comertului.

Reluarea activitatii dupa suspendare poate fi facuta oricand pana la termenul care a fost declarat la momentul cand s-a intrat in inactivitate temporara. Astfel, cu toate ca legea nu prevede expres, in practica s-a stabilit ca perioada minima pentru mentinerea starii de intrerupere temporara a activitatii este cuprinsa intre o luna si trei luni.

In ceea ce priveste procedura de reluare a activitatii, reprezentantii societatii aflate in inactivitate temporara se vor adresa Oficiului Registrului Comertului in raza caruia firma isi aceasta are sediul, pentru inregistrarea hotararii sau deciziei de reluare a activitatii si ulterior Administratiei Financiare competente, din raza teritoriala unde isi desfasoara activitatea.

In cazul profesiilor supuse unor legi speciale (avocati, notari, experti contabili, etc.) entitatea economica se adreseaza si autoritatii speciale de reglementare sau de autorizare din domeniu (cum ar fi, de exemplu, Baroul, Camera Notarilor Publici, Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania).

Astfel, in mod sintetic, pentru reluarea activitatii unei companii se vor parcurge patru etape :

  • convocarea adunarii generale a actionarilor/ asociatilor (AGA)
  • adoptarea hotararii AGA privind reluarea activitatii societatii
  • depunerea documentelor necesare la Oficiul Registrului Comertului
  • eliberarea de catre Registrul Comertului a documentelor care atesta reluarea activitatii (Certificatul de inregistrare mentiuni, Rezolutia persoanei desemnate privind reluarea activitatii, Certificatul constatator privind activitatile autorizate)

Este important de mentionat faptul ca spre deosebire de companii, PFA-urile, intreprinderile familiale si cele individuale nu convoaca Adunarea Generala a Asociatiilor. Procedurile de reluare a activitatii pentru oricare din formele de organizare economica sunt aceleasi, indiferent daca activitatea este reluata oricand in timpul celor trei ani de suspendare sau la implinirea termenului maxim.

Pe langa Rezolutia persoanei desemnate, Certificatul de mentiuni si Certificatul constatator emise de Registrul Comertului privind admiterea reluarii activitatii, la Administratia Financiara se va depune si o declaratie tip si, daca este cazul, alte documente relevante pentru reluarea activitatii.

OANA LIVIA BADEA Cabinet de Avocat ofera servicii legale pentru societati comerciale, dar si pentru persoane fizice autorizate, cu actionariat roman sau strain, incercand intotdeauna sa atingem in detaliu toate aspectele de interes ale clientului, cu o orientare atenta a implicatiilor fiscale sau de natura concurentiala, daca este cazul, a fiecarei actiuni comerciale in interesul clientilor nostri.  

Conform prevederilor OUG nr. 43/2021, la data de 1 octombrie se împlineşte termenul de depunere a declaraţiei anuale pentru anul 2021 privind beneficiarii reali ai persoanelor juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului, fapt confirmat si de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). 

Declaraţia privind beneficiarii reali poate avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică şi poate fi transmisă la oficiul registrului comerţului prin mijloace electronice, cu semnătură electronică, sau prin servicii de poştă şi curier.

Este important de retinut faptul ca declaraţia anuală privind beneficiarii reali se poate depune şi personal la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde persoana juridică are sediul social, în spaţiile special amenajate în acest sens.

Nerespectarea de către reprezentantul legal al persoanelor juridice a obligaţiei de depunere a declaraţiei privind datele de identificare ale beneficiarilor reali constituie contravenţie se sancţionează cu amendă; dacă în termen de 30 de zile de la data aplicării sancţiunii contravenţionale reprezentantul persoanei juridice nu depune declaraţia privind datele de identificare ale beneficiarilor reali, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii.

Referitor la noţiunea de „beneficiar real”, aceasta a revenit în atenţia contribuabililor odată cu transpunerea în legislaţia românească a două directive europene privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, care, împreună, au luat forma Legii nr. 129/2019.

Termenul este definit în sensul societăţilor prevăzute de Legea Societăţilor nr. 31/1990, ca persoana sau persoanele fizice care deţin în mod direct sau indirect, cel puţin 25% din participaţiile unei persoane juridice, ori care asigură conducerea persoanei juridice, în lipsa îndeplinirii participaţiei de mai sus.

În baza aceleiaşi legi a fost constituit Registrul Beneficiarilor Reali ai societăţilor, care permite autorităţilor competente de supraveghere şi control, precum şi entităţilor raportoare care aplică măsurile de cunoaştere a clientelei, să acceseze informaţii corecte şi complete despre beneficiarii reali ai persoanelor juridice înregistrate în România.

Astfel, depunerea declaratiei anuale de beneficiari reali de catre societatile comerciale sub forma de SRL, SNC, SA, SCA, SCS se va realiza pentru anul 2021 la oficiul registrului comerţului în raza căreia este înmatriculată persoana juridică, pana la data de 1 octombrie 2021.

In ceea ce priveste formatul declaratiei de beneficiari reali, Oficiul Registrului Comertului a elaborat recent un format tip simplificat al declaratiei, dar care, in orice caz, nu este usor de inteles si de completat cum ar fi trebuit. 

Se recomanda redactarea, atestarea si depunerea declaratiei de beneficiari reali de catre un avocat specializat in domeniul dreptului comercial si societar in scopul evitarii oricaror erori, deoarece declaratia trebuie sa cuprinda elemente obligatorii conform legii in vigoare.

Membri echipei OANA LIVIA BADEA Cabinet de Avocat acordă asistență juridică încă din procedura de constituire a societăților comerciale, pe parcursul funcționării acestora incluzand redactarea si depunerea la Registrul Comertului a oricaror documente societare iar, dacă este cazul, oferim asistenta legala inclusiv pentru dizolvarea si lichidarea companiei.

Contractul de arenda reprezinta un document pe baza caruia se realizeaza arendarea unor bunuri agricole. Cel mai adesea, contractul se incheie pentru terenuri agricole, plantatii viticole, pasuni, livezi, insa poate fi incheiat si pentru constructii, utilaje sau animale. 

Contractul de arenda este reglementat in Codul Civil si este deosebit de important, acesta stipuland intelegerea dintre arendator si arendas. Pentru acest motiv, la incheierea, executarea si incetarea contractului de arenda este recomandat ca partile sa consulte un avocat, deoarece obligatiile legale prevazute de lege in sarcina partilor sunt mai complexe.

Arenda este un contract incheiat intre proprietar, posesorul legal al unor bunuri agricole (arendator) si alta parte (arendas), in ceea ce priveste exploatarea acestor bunuri pentru o perioada determinata de timp, contra unui pret stabilit. 

Contractul de arenda se incheie in forma scrisa, la inceputul arendei, documentul fiind intocmit pe baza intelegerii dintre partile contractante. Modelul de contract de arenda trebuie sa descrie bunul arendat si starea in care se gaseste acesta in momentul predarii, iar actul este semnat de ambele parti.

De regula, contractul de arenda este incheiat in 3 exemplare. Un model de contract de arenda ii revine arendatorului, unul arendasului si unul este depus la consiliul local in a carui arie se afla bunurile agricole arendate. 

Este important de retinut faptul ca mai inainte cu un an de expirarea contractului de arenda, in cazul terenurilor agricole arendate, arendatorul trebuie sa-l informeze pe arendas printr-un preaviz daca doreste sa prelungeasca contractul de arenda.

Potrivit Noului Cod Civil, contractul de arenda se reinnoieste de drept, fara a fi necesare alte formalitati, pentru aceeasi durata mentionata in contract, in cazul in care niciuna din parti nu a comunicat in scris refuzul, inainte de expirarea termenului.

In cazul bunurilor agricole precum terenurile, refuzul este anuntat cu cel putin un an inainte de termenul de expirare al contractului de arenda. In cazul in care durata contractului este mai scurta de un an sau dureaza un an, termenele de refuz prevazute in Codul Civil se reduc la jumatate. 

In mod firesc, contractul de arenda inceteaza in momentul in care termenul pentru care a fost convenit a expirat. Incetarea arendei inainte ca termenul sa expire se realizeaza prin rezilierea contractului de catre una dintre parti pentru neexecutarea obligatiilor de catre cealalta parte sau prin acordul partilor.

In plus, exista si cazuri speciale de incetare a contractului de arenda, expres prevazute de Codul civil, dintre care putem mentiona decesul, falimentul sau incapacitatea arendasului de a respecta contractul, in conditiile stabilite prin lege. 

OANA LIVIA BADEA Cabinet de Avocat este un cabinet de avocatura cu o practica neintrerupta in domeniul acordarii serviciilor juridice de peste doua decenii. Acordam servicii de consultanta, asistenta juridica si reprezentare inclusiv in ceea ce priveste redactarea, incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractelor civile si comerciale.

Incepând cu ianuarie 2022, condițiile în care se pot deduce pierderile din creanțele neîncasate de la clienți se vor îmbunătăți, fapt care rezulta dintr-o ordonanță publicată recent în Monitorul Oficial. Astfel, la impozitul pe profit, ajustările pentru deprecierea creanțelor vor fi deductibile în proporție de 50% (cu toate ca initial a fost prevazuta o deducere integrală), nu doar în proporție de 30%, ca in prezent.

De asemenea, s-a decis abrogarea modificării privind deducerea integrală a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, adusă prin Legea 296/2020, începând cu data de 1 ianuarie 2022, pentru diminuarea impactului bugetar.

Masurile mai sus mentionate au fost decise având în vedere creșterea volumului creanțelor neîncasate ca urmare a efectelor negative ale pandemiei de COVID-19, astfel cum s-a explicat în nota de fundamentare ce a însoțit OG 8/2021, actul normativ care conține efectiv măsura, în forma sa de proiect.

În prezent, potrivit articolului 26 din Codul fiscal, plătitorii de impozit pe profit au dreptul la deducerea limitată, cu doar 30%, a ajustărilor pentru depreciere. Deducerea este posibilă dacă creanțele îndeplinesc următoarele condiții:

  • sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
  • nu sunt garantate de altă persoană;
  • sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.

In proiectul legislativ initial se prevedea faptul ca de la 1 ianuarie 2022, urma a se permite deducerea integrală a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, potrivit Legii 296/2020. Astfel, Guvernul a intervenit mai devreme și a modificat ceea ce s-a propus initial, pentru a stabili procentul la doar 50%, din motive care nu sunt pe deplin elucidate.

Specialistii in drept fiscal apreciaza ca deducerea integrală ar fi adus un mare avantaj companiilor care au probleme la încasarea facturilor. Însă, chiar și așa, cu un procent majorat de la 30% la 50%, măsura este binevenită, în contextul în care firmele se confruntă tot mai des cu facturi încasate cu întârziere.

De modificare sunt avantajate companiile care au creanțe neîncasate și înregistrează aceste provizioane, indiferent dacă activează în industria bunurilor de larg consum, în industria farmaceutică, în domeniul telecomunicațiilor sau în alte zone. Ne referim atat la creanțe neincasate de la persoane juridice, cât și de la  persoane fizice.

Recuperarea creantelor se poate dovedi a fi un proces dificil aproape pentru orice afacere, indiferent de domeniul de activitate. De aceea, cunoasterea legislatiei fiscale actualizate este o premise esentiala a functionarii oricarei companii.

OANA LIVIA BADEA Cabinet de Avocat acorda servicii juridice in domeniul dreptului fiscal si financiar in stransa legatura cu cadrul general al dreptului afacerilor. In cadrul ofertei noastre de servicii juridice veti regasi redactari sau atestari de acte, analize fiscale si de business – indiferent de calitatea clientului, persoana fizica sau juridica, consultanta juridica, intocmire dosare de TVA, infiintari firme, consultanta business sau reprezentare in fata instantelor.

Cadrul legal al achizițiilor publice a fost modificat printr-un act normativ publicat vineri în Monitorul Oficial. Este vorba despre Ordonanța nr. 3 din 25 august 2021 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul achizițiilor publice, care a intrat în vigoare în data de 30 august 2021.

Ordonanța modifică Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii.

De asemenea, a fost modificata și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii.

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a precizat că scopul modificărilor legislative este atribuirea mai rapidă a contractelor de achiziții și, implicit, îmbunătățirea absorbției fondurilor europene. În același timp, modificările operate sunt esențiale și din perspectiva alocării de care va beneficia România prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Una dintre cele mai importante modificari consta in eliminarea din sarcina operatorului economic declarat câștigător a obligației de a prezenta certificate fiscale pentru toate sediile secundare/ punctele de lucru, aceasta fiind înlocuită cu o declarație pe proprie răspundere din care să reiasă că nu și-a încălcat obligațiile privind plata impozitelor sau cele privind contribuțiile la asigurările sociale, fără alte documente suplimentare.

Scopul acestei simplificari este de a ajuta firmele care au sute sau chiar mii de sedii secundare/puncte de lucru și care acum trebuie să depună un efort considerabil pentru a obține certificate fiscale la nivel local.

O alta modificare priveste reducerea duratei întregului proces de achiziție publică, de la peste 2 ani (durata medie actuală) până la 6 luni, printr-o serie de măsuri cum ar fi: diminuarea perioadei maxime de prelungire a termenului de întocmire a raportului procedurii sau a raportului intermediar.  

Nu in ultimul rand se introduce posibilitatea pentru autoritatea contractantă sancționată contravențional să poată dispune măsuri împotriva persoanei responsabile, în cazul în care o instanță judecătorească constată culpa gravă a respectivei persoane în legătură cu exercitarea, în condițiile legii, a atribuțiilor ce îi revin.  

Echipa OANA LIVIA BADEA Cabinet de Avocat detine o vasta experienta in achizitii publice, lucrand cu o multitudine de institutii publice si oferind consultanta pentru domenii diverse, de la planificarea procedurilor si consultarea pietei, derularea procedurilor de achizitie, inclusiv achizitii directe, pana la executarea si monitorizarea implementarii contractului/acordului-cadru, asigurand astfel clientilor nostri siguranta si certitudinea deplinei legalitati in realizarea achizitiilor publice.    

Recent au fost aduse modificari Codului fiscal care sunt cuprinse în Ordonanta Guvernului nr. 8/2021, publicata în Monitorul Oficial nr. 832/2021. Principalele chestiuni vizate de aceste modificari se refera la impozitul pe profit, impozitul privind contributiile sociale, dar si modificari privind impozitele si taxele locale.  

In cazul impozitului pe profit, avem situatii deosebite in ceea ce priveste regulile pentru începerea perioadei impozabile în cazul persoanei juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective – începerea perioadei impozabile are ca referință înregistrarea la registrul comerțului, registrul ținut de instanțele judecătorești sau alte autorități competente, iar, pentru sediul permanent, de la începerea activității în România; 

In ceea ce priveste Regimul fiscal al dividendelor primite de persoane juridice române din statele membre ale Uniunii Europene, în urma greșitei transpuneri a unei directive europene, se impunea completarea referințelor din cadrul art. 24 din Codul fiscal, în ceea ce privește condiția privind impozitul plătit în România de către societatea română care primește dividende din alte state membre ale UE, condiție care trebuie îndeplinită pentru asigurarea neimpozitării acestor venituri.

Referitor la impozitul și contribuțiile sociale ce vizează veniturile salariale și nesalariale, modificarile vizeaza veniturile din activități agricole, din închirierea camerelor în scop turistic, jocuri de noroc.

Astfel, se reglementează posibilitatea angajatorului rezident de a opta pentru calculul, reţinerea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii (CAS, CASS, CAM) în cazul persoanelor fizice care obţin venituri de natură salarială reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură de la terţi care nu sunt rezidenţi fiscali români, în mod similar cu reglementările ce vizează impozitul pe venit.

O alta categorie de modificări privind impozitele și taxele locale (printre care o măsură referitoare la clădirile cu utilizare mixtă și una referitoare la impozitul pe spectacole), se refera la faptul ca opțiunea ca actul de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport, încheiat între persoane care au domiciliul fiscal în România sau încheiat între persoane cu domiciliul fiscal în România și persoane care nu au domiciliul fiscal în România, să poată fi încheiat și în formă electronică și transmis online autorităților.

Este important de retinut faptul ca termenul de intrare in vigoare al O.G. nr. 8/2021 care prevede modificarile legislative mai sus mentionate este 3 zile de la data publicarii actului normativ in Monitorul Oficial al Romaniei, respectiv data de 3 septembrie 2021.

Echipa de avocati din cadrul OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat, avand drept reper experienta profesionala solida acumulata, acorda asistenta juridica si consultanta specializata de drept fiscal, dreptul muncii si dreptul afacerilor, persoanelor fizice si companiilor, luand in considerare toate implicatiile legale referitoare la operatiunile si procedurile realizate pentru  clientii nostri, persoane fizice si persoane juridice. 

În data de 20 iulie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial, Legea nr. 206/2021 pentru aprobarea OUG nr. 195/2020 privind măsuri în domeniul registrului comerțului. Prin această lege s-a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195 din 12 noiembrie 2020 cu modificări și completări.

Astfel, pe durata stării de alertă, precum și un an după încetarea acesteia, activitatea oficiului registrului comerțului se derulează în principal prin mijloace electronice și prin corespondență, în condițiile legii.

Programul de lucru cu publicul la ghișeele instituției se derulează pe parcursul unui program de lucru de 4 ore, fracționat în două intervale orare, iar în perioada cuprinsă între acestea se dezinfectează spațiile afectate lucrului cu publicul. Accesul publicului se realizează în mod organizat, în limita numărului ghișeelor afectate lucrului cu publicul, cu prezența unei singure persoane la ghișeu;

Pe durata stării de alertă, precum și un an după încetarea acesteia, declarațiile pe proprie răspundere care se anexează la cererea de înregistrare/alte cereri pot avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică și pot fi transmise la oficiul registrului comerțului fără nicio altă formalitate, prin mijloace electronice, cu semnătura electronică sau prin servicii de poștă și curier.

Este important de retinut faptul ca declarațiile pe proprie răspundere pentru Registrul Comertului vor putea fi date și în formă autentică, certificată de avocat sau date la Oficiul Registrului Comerțului.

Pe durata stării de alertă, precum și un an după încetarea acesteia, specimenul de semnătură, acolo unde legea prevede, se transmite la oficiul registrul comerțului legalizat de notarul public sau certificat de avocat ori sub forma unui înscris sub semnătură privată, fără nicio altă formalitate sau se poate da la oficiul registrului comerțului;

Una dintre modificarile importante care au fost mentinute prin noua lege se refera la dovada detinerii spatiului cu destinatie de sediu social este aceea ca documentul care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social se va trimite după înregistrarea în registrul comerțului, de catre oficiul registrului comerțului, la organul fiscal din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a cărui circumscripție se situează imobilul cu destinație de sediu social.

De asemenea, a fost mentinuta si prevederea conforma careia la același sediu vor putea funcționa mai multe societăți numai dacă imobilul, prin structura lui și suprafața sa utilă, permite funcționarea mai multor societăți în încăperi diferite sau în spații distinct partajate. Numărul societăților ce funcționează într-un imobil nu poate depăși numărul de încăperi sau spații distincte obținute prin partajare.

OANA LIVIA BADEA – Cabinet de Avocat are o experienta profesionala deosebita in ceea ce priveste indeplinirea procedurilor de inregistrare in Registrul Comertului.  Echipa de avocati a cabinetului nostru va poate ajuta in orice demersuri care au ca obiect pregatirea documentatiei si inregistrarea in Registrul Comertului a operatiunilor privind structura si functionarea companiei dumneavoastra. 

Statistica recenta arata faptul ca numărul de firme dizolvate a crescut cu 14,66% în primele şapte luni din anul 2021, inrgietsrandu-se astfel un numar de 16.878 firme dizolvate, faţă de doar 14.720, în perioada ianuarie – iulie 2020, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 3.150 de firme (în creştere cu 16,36%) şi în judeţele Constanţa (819, +12,35%), Timiş (779, -1,64%), şi Iaşi (762, +40,85%). La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Mehedinţi, respectiv 101 (+2,02%), Covasna (102, +9,68%) şi Vaslui (114, +16,33%).

Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în primele şapte luni ale acestui an, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au înregistrat 5.090 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sectoare au crescut cu 19,29%.

Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, construcţiile şi industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, şi anume 1.611 (+14,83%), 1.552 ( +5,43%), respectiv 1.514 (+17,36%).

Si in ceea ce priveste intrarea in insolventa situatia este apropiata de cea privind dizolvarile. Astfel, 3.538 de profesioniști au intrat în insolvență între 1 ianuarie și 31 iulie 2021, cu aproape 359 mai mulți față de anul trecut.

Pe de alta parte, in primele șapte luni ale anului au fost înmatriculate peste 60.000 de firme sub forma societatilor cu raspundere limitata (SRL), cu circa 20.000 mai multe față de iulie anul trecut. Acest fapt este unul incurajator, avand in vedere situatia actuala economica, sociala si pandemica.

Infiintarea, modificarea, transformarea, dizolvarea sau lichidarea unei societati comerciale sunt operatiuni firesti din viata unei companii. Legislatia in domeniul societatilor comerciale este una dinamica, aceasta suferind modificari destul de dese.

De aceea, a apela la un specialist in domeniul dreptului societar si comercial va poate scuti de foarte multe probleme dar si de taxe, amenzi sau timp pierdut ca urmare a neindeplinirii corespunzatoare a situatiilor cerute de lege.

Problemele legale care survin in mod frecvent in cursul desfasurarii activitatii de catre o firma se refera la intocmirea contractelor comerciale, recuperari de creante, probleme privind retragerea sau cooptarea unor actionari/asociati, tinerea adunarilor generale si ale sedintelor consiliilor de administratie, probleme privind inregistrarea mentiunilor in Registrul comertului, popriri si alte forme de executare silita.

OANA LIVIA BADEA Cabinet de Avocat detine o experienta ampla in domeniul dreptului comercial si al societatilor comerciale in toate aspectele legate de viata unei companii, fiind in permanenta la curent cu toate modificarile legislative si cu practica asociata acestora. Avocatii nostri specializati va pot consilia si asista cu succes in orice proceduri si demersuri legale privind compania dumneavoastra.  

In special pe perioada verii foarte multi oameni isi construiesc sau renoveaza casele. Ceea ce este foarte important de retinut este faptul ca există numeroase reglementări care trebuie respectate atunci când oamenii „angajează” lucrători pentru construcțiile lor.

Astfel, dacă nu contractează cu o firmă de construcții și se înțeleg direct cu lucrătorii, beneficiarii lucrărilor nu pot fi considerați altfel decât angajatori, trebuind astfel să le încheie acestora contracte de muncă. În plus, legislația în vigoare stabilește clar faptul că în domeniul construcțiilor nu se poate munci ca zilier.

Pentru a inlatura orice neintelegere sau interpretare eronata, legea in vigoare prevede ca zilierul este persoana fizică, cetăţean român sau străin, ce are capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remuneraţii. Pot desfăşura activităţi necalificate cu caracter ocazional şi cetăţenii altor state sau apatrizii care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legislaţiei române.

In esenta, acolo unde legea permite, zilierii sunt folositi doar pentru prestarea de activitati necalificate cu caracter ocazional, ori de câte ori angajatorul are nevoie de personal suplimentar dar nu pe o perioadă mai mare de 120 zile într-un an.

Asadar, in domeniul constructiilor, este necesara incheierea contractelor de munca pentru oamenii care vin sa lucreze la ridicarea sau renovarea unei case pe toata durata efectuarii operatiunilor, iar acest fapt inseamna, desigur, si ca angajatorul trebuie sa se achite salariul cuvenit si contributiile sociale obligatorii.  

Pe langa aceste aspecte, angajatorul trebuie sa se asigure de faptul ca muncitorii au la dispozitie apa, isi iau pauza cuvenita si respecta masurile de securitate si sanatate in munca specifice.

Varianta cea mai simpla prin care se pot evita toate aceste batai de cap si alte riscuri asociate constructiilor individuale este incheierea unui contract cu o firma care isi asuma toate aceste lucruri, pe langa executia sau renovarea constructiei conform planurilor.

Conform Codului muncii actual, Inspectoratul Teritorial de Munca poate amenda beneficiarul lucrarilor cu maximum 20.000 de lei pentru fiecare muncitor fara forme legale gasit pe santier. Cei care lucreaza pot fi si ei amendati cu 500-1000 lei pentru ca au acceptat sa munceasca fara forme legale.

Asadar, daca orice persoana sau firma care doreste sa construiasca sau sa renoveze o casa, nu trebuie sa uite faptul ca trebuie sa lucreze cu o firma sau sa incheie contracte de munca cu cei care presteaza activitate. Astfel, nu se pot plati legal oamenii „cu ziua” in constructii.

OANA LIVIA BADEA Cabinet de Avocat ofera servicii legale in domeniul dreptului muncii si securitatii sociale. În acest sens, oferim consultanță juridică, asistare şi reprezentare în litigiile dintre angajați şi angajatori (concedieri nelegale, nerespectarea drepturilor salariale, a timpului de muncă şi a timpului de odihnă, încălcări ale normelor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă, cazuri de discriminare ori hărțuire etc) si participam la negocieri in vederea solutionarii amiabile a conflictelor din cadrul raporturilor de munca.

In prezent, multe persoane fizice sau juridice sunt proprietari ai imobilelor care au fost declarate monumente istorice. Acest fapt naste unele obligatii in sarcina proprietarilor dar si imposibilitatea de a vinde in mod liber imobilul, mai inainte de a primi raspunsul de la autoritatile statului privind exercitarea dreptului de preemptiune.

Dreptul de preempțiune oferă titularului său (numit preemptor) dreptul de a cumpăra cu prioritate un bun.Vânzarea bunului cu privire la care există un drept de preempțiune legal sau convențional se poate face către un terț numai sub condiția neexercitării dreptului de preempțiune de către preemptor, sanctiunea legala fiind nulitatea absoluta a contractului de vanzare cumparare incheiat cu nesocotirea dreptului de preemptiune.

Cu privire la monumentele istorice, Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice prevede că monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preempțiune al statului roman, in conditiile expres prevazute de lege.

Exercitarea dreptului de preemptiune de catre stat se realizeaza prin Ministerul Culturii și Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităților administrativ-teritoriale, după caz, potrivit legii.

Toate monumentele istorice din România sunt cuprinse în Lista monumentelor istorice întocmită de Institutul Național al Patrimoniului, aprobată prin Ordin al Ministrului Culturii și Cultelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, și actualizata la fiecare 5 ani.

Dacă bunul pe care o persoana fizica sau juridica doreste sa il vanda sau se află pe această listă, atunci el este clasat ca monument istoric, iar parcurgerea procedurii de preempțiune este obligatorie. Astfel, proprietarii vor trebui sa transmita serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor înștiințarea privind intenția de vânzare.

Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor transmit Ministerului Culturii și Cultelor înștiințarea, documentația și propunerea de răspuns, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestora.

Termenul de exercitare a dreptului de preemțiune al statului este de maximum 25 de zile de la data înregistrării înștiințării, documentației și a propunerii de răspuns la Ministerul Culturii și Cultelor sau, după caz, la serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor.

În cazul în care Ministerul Culturii și Cultelor sau serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor nu își exercită dreptul de preempțiune în termenul de 25 de zile de la data înregistrării înștiințării, acest drept se transferă autorităților publice locale, care îl pot exercita în maximum 15 zile.

OANA LIVIA BADEA – Cabinet de Avocat detine o experienta indelungata in activitatea în drept imobilar și construcții. Astfel, fie că ești interesat să cumperi sau să vinzi un imobil, fie dorești să soluționezi diverse litigii, un avocat al cabinetului nostru ofera asistență, reprezentare și consultanță, de la momentele premergatoare încheierii tranzacțiilor imobiliare până la obținerea documentației cadastrale sau a încheierii de intabulare dupa vanzare.