Incepând cu data de 19 iulie 2021, toti angajatorii din Romania au obligatia de a informa noii salariaţii cu vârsta până în 45 de ani în legătură cu aderarea la un fond de pensii private obligatorii (Pilonul II).

Modificarea legislativă vizează în principal conştientizarea salariaţilor aflaţi la primul loc de muncă, respectiv cei care au obligaţia legală de a-şi alege fondul de pensii de Pilon II în primele 4 luni de la intrarea în piaţa muncii. Astfel, tinerii care nu îşi aleg fondul de pensii la care să contribuie sunt repartizaţi aleatoriu de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) la unul dintre cele 7 fonduri de Pilon II,.

Este important de mentionat faptul ca salariaţii care nu se află la primul loc de muncă nu trebuie să îşi aleagă fondul de pensii, ei fiind deja integraţi în Pilonul II. Din punct de vedere statistic, in prezent, 7,7 milioane de români contribuie deja la un fond de pensii private obligatorii.

Noua obligaţie pentru angajatori este prevazuta de Ordinul nr. 585 / 2 iulie 2021 privind modificarea şi completarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, prevăzut în anexa la Ordinul ministrului muncii şi al solidarităţii sociale nr. 64/2003 (Monitorul Oficial 712, Partea I, 19 iulie 2021).

Astfel, la litera M punctul 4, după litera c) se introduce o noua literă, litera c¹), cu următorul cuprins:

„c¹) să informeze angajatul cu privire la obligaţia de a adera la un fond de pensii administrat privat;”.

Obligația angajatorilor vizează informarea, începând cu data de 19 iulie 2021, a tuturor salariaților prevăzuți la art. 30 din Legea nr. 411/2004, care guvernează Pilonul II de pensii private, mai exact este vorba despre:

  • angajații sub 35 de ani (pentru care aderare este obligatorie la Pilonul II)
  • angajații între 35-45 de ani (pentru care aderarea este opțională).

Deşi sunt obligaţi să facă această informare tuturor noilor salariaţi cu vârsta sub 45 de ani, angajatorii nu cunosc nici istoricul de muncă, nici starea de apartenenţă (sau nu) la Pilonul II a noilor salariaţi.

Pentru a veni în sprijinul angajatorilor, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APARP) a pregătit un model de scrisoare pe care angajatorii o pot descărca şi printa sau trimite tuturor salariaţilor. Acest aspect este de natura sa simplifice sis a usureze misiunea angajatorilor in lumina noilor prevederi legale in vigoare.

Aria de expertiza profesionala a OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat cuprinde si servicii profesionale in domeniul dreptului muncii. Astfel, cabinetul nostru acorda, la solicitarea clientilor, servicii de consultanţă, consiliere, asistenţă şi reprezentare în domeniul  dreptul muncii în ceea ce priveşte relatiile de munca, orice aspecte legale privind contractul colectiv si contractul individual de munca, sanatatea si securitatea in munca sau conflictele de munca. 

In Monitorul Oficial, Partea I nr. 732 din 26 iulie 2021 a fost publicata Legea nr. 221/2021 pentru completarea Legii nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Noul act normativ prevede acordarea de zile libere angajatilor care se vaccineaza impotriva Covid-19, astfel:

  • cate o zi libera platita, care nu se include in durata concediului de odihna, pentru fiecare doza de vaccin efectuata, in cazul angajatilor din sistemul public si privat;
  • cate o zi de scutire pentru frecventarea cursurilor, pentru fiecare doza de vaccin efectuata, in cazul elevilor si studentilor;
  • cate o zi de permisie, pentru fiecare doza de vaccin efectuata, in cazul cadrelor militare in activitate si al soldatilor si gradatilor profesionisti.

De asemenea, beneficiaza de aceste drepturi si unul dintre parinti sau reprezentantul legal al copilului cu varsta de pana la 18 ani, precum si al persoanei cu dizabilitati cu varsta de pana la 26 de ani, in ziua vaccinarii copilului, respectiv a persoanei cu dizabilitati.

Drepturile se acorda pe baza adeverintei de vaccinare eliberate potrivit legii. In situatia in care ziua libera coincide cu ziua vaccinarii, persoanele prevazute au obligatia depunerii adeverintei de vaccinare in prima zi lucratoare de la vaccinare.

Angajatorii pot fi exonerati de la aceasta obligatie doar daca organizeaza centre proprii de vaccinare. In acest fel salariatii se vor putea vaccina la munca. Astfel, toate prevederile legale susmentionate nu se aplică pentru salariaţii şi cadrele militare în situaţia în care sunt vaccinate la locul de muncă prin grija angajatorului.

Daca opteaza pentru aceasta varianta, angajatorii trebuie sa identifice un spatiu de vaccinare care sa fie in conformitate cu normele igienico-sanitare si sa asigure frigidere in care sa fie pastrate dozele de vaccin.

In orice caz, pentru a nu afecta semnificativ activitatea angajatorului, angajații trebuie să informeze angajatorul cu privire la opțiunile de programare a zilelor libere pe care urmează să le solicite, în vederea asigurării în condiții optime a funcționării activității.

Este important de mentionat faptul ca prevederile se aplică doar în cazul vaccinurilor anti COVID-19, fiind o prevedere bazată pe modificarea legii 55/2020 privind unele măsuri pentru combaterea şi prevenirea pandemiei COVID.

Raporturile de muncă ocupă un rol semnificativ la nivel individual, dar şi colectiv, reprezentând matricea care stă la baza oricărui sistem economic şi, de ce nu, social, fiind o componentă indispensabilă societății.

În acest sens, OANA LIVIA BADEA – Cabinet de Avocat ofera asistenta juridica si reprezentare la standarde inalte profesionale pentru solutionarea diferendelor dintre angajatori si angajati si totodata sprijinim clienții nostri în problem precum redactarea, modificarea, încetarea contractelor individuale şi/sau colective de muncă, adaptând conținutul acestora prevederilor legale în vigoare si vointei partilor.  

Potrivit OUG nr. 74/2021 publicata in Monitorul Oficial nr. 645 din 21.07.2021, de la 1 august 2021 vor apărea mai multe schimbări privind concediile medicale, printre care una ce prevede faptul că persoanele aflate în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă vor fi monitorizate de medici, prin intermediul unui plan de urmărire a evoluției bolii.

Astfel, vor apărea mai multe schimbări privind concediile medicale. Medicii vor acorda pacienţilor concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă în două etape. În prima etapă, concediul poate dura cel mult trei zile. Dacă după aceste trei zile, medicul decide dacă va elibera certificatul de concediu medical în continuare, în funcţie de răspunsul pacientului la tratamentul prescris şi de rezultatele analizelor pe care i le-a recomandat

Pentru asta, medicii curanți vor întocmi un plan de urmărire a evoluției bolii, care va cuprinde mai multe informații. Planul de urmărire a evoluţiei bolii va conține două etape de evaluare. În prima etapa se face evaluarea inițială, se stabilesc indicațiile medicale (prescripție medicală, dacă e nevoie de un regim alimentar și se face instruirea privind măsurile terapeutice şi profilactice), se emit bilete de trimitere pentru diverse investigații sau chiar internare în spital, se stabilește durata concediului medical inițial și se face programarea pentru evaluarea ulterioară.

În cea de-a doua etapă, care înseamnă, de fapt, urmărirea evoluţiei bolii care a determinat incapacitatea temporară de muncă, vor fi notate în planul de urmărire date legate de reevaluarea clinică, de indicațiile medicale din această fază, de prelungirea concediului medical și de justificarea acestei măsuri. Modelul planului de urmărire a evoluţiei bolii poate fi descărcat de la finalul articolului.

Practic, în primă fază, concediul medical va fi acordat pentru cel mult trei zile calendaristice. În cazul menţinerii incapacităţii temporare de muncă, constatate pe baza evaluării răspunsului la tratamentul iniţial şi/ sau a rezultatului analizelor de laborator, investigaţiilor funcţionale şi/ sau imagistice recomandate, medicul de familie sau medicul de specialitate din ambulatoriu, care monitorizează afecţiunea, poate elibera certificatul de concediu medical în continuare.

Ordonanta nu stabilește concret care este durata maximă a concediului medical prelungit. Probabil că durata maximă a acestuia va fi stabilită ulterior. Pe parcursul concediului medical, în funcție de circumstante, planul de urmărire a evoluției bolii poate fi modificat de catre medic.

De la 1 august, de când se aplică ordonanța, apar schimbări și pentru medicii care dau certificate pentru concediul medical. Cei care nu respectă legea atunci când acordă certificatele riscă amenzi de până la 11.000 de lei, în prezent fiind de până la 10.000 de lei.

Persoanele care se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă trebuie să fie monitorizate de medici, care trebuie să întocmească un plan de evoluție a bolii. Medicii care nu vor face acest plan vor risca o amendă cuprinsă între 5.000 de lei și 10.000 de lei.

Cu o activitate constanta in domeniul serviciilor legale de dreptul muncii, OANA LIVIA BADEA – Cabinet de Avocat vă consiliază pe orice aspect din aria dreptului muncii, în toate etapele realizării raportului de muncă, atât cele care țin de recrutarea și debutul activității, urmarirea legalitatii acordarii concediilor medicale angajatilor companiilor cât și in ce priveste executarea și încetarea relației de muncă.

Capitalul social este acea parte din patrimoniul unei societati comerciale care cuprinde aportul in bani sau in natura, adus de membri societatii la data constituirii acesteia, pentru a servi la desfasurarea activitatii companiei si la atingerea scopului urmarit. Cu alte cuvinte, capitalul social reprezinta valoarea totala a aporturilor efectuate de catre actionari/asociati si care au intrat in patrimoniul societatii.

In esenta, modalităţile şi procedeele majorării capitalului social sunt reglementate de art. 210 din Legea nr. 31/1990. Astfel, capitalul social se poate mări prin emisiunea de acţiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a acţiunilor existente în schimbul unor aporturi în numerar/sau în natură.

De asemenea, acţiunile noi sunt liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepţia celor legale, precum şi a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia.

Este important de retinut faptul ca de obicei majorarea capitalului social se hotaraste in conditiile in care entitatea intampina dificultati financiare sau, dimpotriva, cand aceasta este intr-o situatie prospera si vrea sa-si extinda activitatea. In ambele situatii, societatea are nevoie de resurse suplimentare, pe care prefera sa le procure prin majorare de capital si nu apeland la imprumuturi, care implica un efort financiar mai mare.

Cresterea capitalului social poate fi considerata si ca o intarire a credibilitatii financiare a companiei. In mod efectiv, majorarea capitalului social se poate realiza prin diverse operatiuni, dupa cum urmeaza :

  • Prin noi aporturi in natura sau numerar – produce o crestere a activelor (mijloace banesti, imobilizari, stocuri, etc) si o majorare corespunzatoare a capitalului social. O asemenea crestere a capitalului social este determinata de necesitatea procurarii de noi resurse pentru finantarea investitiilor sau pentru intarirea situatiei financiare a entitatii.
  • Prin operatiuni interne – se realizeaza prin incorporarea unor elemente care apartin capitalurilor proprii, cum ar fi rezervele (cu exceptia rezervelor legale),  primele de capital sau profitul;

Aceste operatiuni conduc la diminuarea rezervelor, primelor de capital si profitului, concomitent cu cresterea capitalului social. Practic, majorarea capitalului se poate face fie prin distribuirea gratuita de noi actiuni sau parti sociale catre actionarii sau asociati existenti, fie prin cresterea valorii nominale a actiunilor sau partilor sociale existente.

  • Prin conversia unor datorii ale societatii in actiuni, care se face numai cu acordul creditorului, iar acesta poate deveni actionar/asociat. Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni trebuie sa fie egala cu cea a actiunilor. Motivul acestor operatiuni este anularea anumitor datorii fara a apela la trezorerie.

OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat vă asigură asistența juridică și reprezentarea necesară pentru constituiri de societăţi comerciale, înființarea de sedii cu și fără activitate, înființarea, desființarea și modificarea punctelor de lucru ale societaților comerciale. Asigurăm de asemenea asistența juridică a clienților noștri în cazurile în care sunt necesare modificări ale actelor constitutive in legatura cu orice operatiuni sau tranzactii comerciale si societare.  

Exista numeroase cazuri in care multe constructii au fost edificate fara a fi respectate normele privind autorizația de construire.  După modificările legislative intervenite la începutul anului 2020, intrarea în legalitate se poate realiza în funcție de situația în care se regăsește constructorul la momentul constatării : în timpul perioadei de aplicare a sancțiunii contravenționale si respectiv după prescripția acesteia.


In ceea ce priveste modul de obținere a autorizației de intrare în legalitate, în faza de aplicare a sancțiunii contravenționale, respectiv in interiorul termenului de 3 ani de prescripție a răspunderii contravenționale, dispozitiile legii in vigoare fac posibil acest lucru.

Art. 28 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții vizează ipoteza în care Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) constată săvârșirea unei contravenții (de ex, au fost efectuate lucrări fără de autorizație de construire), iar procesul-verbal stabilește menținerea construcțiilor realizate fără autorizație și acordă un termen pentru obținerea unei autorizații de intrare în legalitate. După acest moment, contravenientul va depune documentația aferentă la autoritatea competentă să emită autorizația de intrare în legalitate (primarul sau președintele consilului județean, după caz).


În situaţia în care construcţia realizată fără autorizaţie de construire întruneşte condiţiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, autoritatea administraţiei publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizaţii de construire în vederea intrării în legalitate, numai în baza concluziilor unui referat de expertiză tehnică, după emiterea Acordului de mediu.

O a doua situatie vizeaza posibilitatea intrarii în legalitate prin intabularea în cartea funciară a construcției realizate fără autorizație de construire (după expirarea termenului de aplicare a sancțiunii contravenționale) 


Pentru intrarea în legalitate, proprietarul construcției mai poate beneficia de prevederile art. 37 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 care presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții:

  • împlinirea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale care se scurge de la data terminării în fapt a construcției potrivit Deciziei nr. 16/20.07.2020 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii;
  • obținerea unei documentații tehnice favorabile ce include: (i) o expertiză tehnică cu privire la respectarea cerințelor fundamentale aplicabile privind calitatea în construcții, și (ii) o documentație cadastrală.

În concluzie, mecanismul intrarii în legalitate in cazul constructiilor ridicate fara autorizare de construire s-a dorit a fi un act de clemență din partea legiuitorului pentru rezolvarea problemei acelor construcții neconforme, având ca scop securitatea circuitului civil. Intrarea in legalitate se poate face asadar numai cu respectarea cerintelor legale si a termenelor instituite de lege.

OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat detine o experienta relevanta in materia dreptului imobiliar, astfel incat cabinetul nostru va poate asigura suportul juridic necesar privind acordarea de consultatii juridice, asistenta si reprezentare pentru obtinerea documentatiei legale prealabile construirii dar si ulterior, in cazul in care se solicita intrarea in legalitate pentru constructiile realizate fara autorizatie de construire.    

Conform statisticii oficiale data publicitatii de Oficiul National al Registrului Comertului, numărul de firme dizolvate a crescut cu peste 18% în primele cinci luni din anul 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent.

Astfel, in perioada ianuarie-mai 2021 s-au dizolvat 11.454 firme, faţă de numai 9.675 în perioada ianuarie – mai 2020. Referitor la situatia pe zone, cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Municipiul Bucureşti, respectiv 2.129 de firme (în creştere cu 17,62%) şi în judeţele Iaşi (526), Timiş (534), Constanţa (534) şi Cluj (491).

La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Mehedinţi, respectiv 68, Ialomiţa (74), Covasna (77) şi Vaslui (85). Oficiul National al Registrului Comertului a precizat faptul ca doar în luna mai 2021 au fost consemnate 2.345 dizolvări, cele mai multe în Bucureşti (421) şi în judeţele Constanţa (128) şi Timiş (107).

In ceea ce priveste domeniile de activitate care au înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în primele cinci luni ale acestui an, acestea sunt comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au înregistrat 3.421 de dizolvări la nivel naţional. Raportat la perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu cu un procent foarte ridicat de 22,53%.

Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, precum şi construcţiile, sunt alte două domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, şi anume 1.111 (+22,09%), respective 1.064 (+7,80%). În industria prelucrătoare s-au înregistrat 1.015 dizolvări, în creştere cu 18,85% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2020.

Dizolvarea societatii comerciale presupune efectuarea mai multor operatiuni care se refera la hotararea de dizolvare luata de asociati si aducerea ei la cunostinta celor interesati. Potrivit legii, hotararea privind dizolvarea este luata, dupa caz, de adunarea asociatilor (voluntara) sau de instanta de judecata.

Operatiunea de dizolvare are numai rolul de a declansa procesul de incetare a existentei societatii prin lichidare. Reamintim faptul ca dizolvarea societatii comerciale trebuie sa fie inscrisa in Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial.  

Din momentul dizolvarii directorii si administratorii societatii, nu mai pot intreprinde noi operatiuni. In caz contrar, acestia sunt personal si solidar raspunzatori de actiunile intreprinse.

Este important de retinut faptul ca societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia. Lichidatorii vor trebui sa ceara radierea societatii din registrul comertului. Radierea se poate face si din oficiu, iar de la momentul radierii sale societatea comerciala nu mai exista.

Echipa OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat va sta la dispozitie cu toate aspectele care privesc infiintarea, modificarea, transformarea sau dizolvarea si lichidarea unei societati comerciale. Va oferim servicii de suport si asistenta si ne ocupam de intregul proces de redactare a documentelor, pregatirea dosarului si depunerea acestuia la Registrul Comertului, urmarirea solutionarii dosarului precum si ridicarea tuturor documentelor.

Indemnizaţiile de şomaj tehnic nu se mai decontează de la 1 iulie de la bugetul de stat. Această facilitate a fost prelungită succesiv de la începutul pandemiei, iar ultimul termen a fost data de 30 iunie, conform prevederilor OUG nr. 211/2020.

In aceste conditii, rămân aplicabile dispoziţiile generale ale Codului Muncii, care oferă posibilitatea angajatorului de a aplica măsura şomajului tehnic în privinţa salariaţilor, însă indemnizaţia aferentă de 75% din salariul de bază va fi suportată direct de angajator.

Statul va mai suporta indemnizația pentru șomaj în cuantum de 75% din salariul mediu brut doar în caz de stare de urgență sau de asediu.

Se interzice concedierea angajaților care au beneficiat de şomaj tehnic pentru o perioadă de timp cel puţin egală cu perioada pentru care au beneficiat de această măsură de sprijin de la bugetul de stat. Interdicția se aplică doar angajaților care au intrat în șomaj tehnic după intrarea în vigoare a Legii nr. 298/2020 și anume data de 27.12.2020.

De la 1 iulie 2021, șomajul tehnic nu se mai decontează de la bugetul de stat, iar luna iulie estea asadar ultima luna in care se mai depun cereri de decontare. Astfel, rămân aplicabile dispozițiile generale ale Codului Muncii, care oferă posibilitatea angajatorului de a aplica măsura șomajului tehnic în privința salariaților, însă indemnizația aferentă de 75% din salariul de bază va fi suportată direct de angajator.

Astfel, angajatorii care au angajați aflati în șomaj tehnic, incepand de la 1 iulie nu vor mai putea cere nimic de la stat, nemaiputand solicita decontarea sumelor cu titlu de somaj tehnic.

De asemenea, angajatorul are posibilitatea acum, dacă bugetul acestuia permite, să suplimenteze indemnizația acoperită de la bugetul de stat cu sume reprezentând diferenţa de până la minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

O dispoziție particulară în noul Cod al Muncii este ultimul alineat al art. 531 din Codul Muncii. Potrivit acestuia, se interzice angajatorilor să îi concedieze pe acei angajați care au beneficiat de șomaj tehnic pentru o perioadă de timp cel puțin egală cu perioada pentru care au beneficiat de această măsură de sprijin de la bugetul de stat. 

O clarificare binevenită este adusă, respectiv că interdicția de concediere menționată mai sus se aplică doar pentru locurile de muncă ocupate de persoane cu privire la care s-a dispus șomajul tehnic după intrarea în vigoare a Legii 298/2020, anume dupa data de 27.12.2020.

Cu titlu informativ, potrivit declaratiilor publice emise în preajma momentului dezbaterii bugetului pe anul 2021, suma indemnizațiilor de șomaj tehnic acoperite de la bugetul de stat a fost estimată pentru anul 2021 la suma de 798 milioane lei.     

Avand o experienta indelungata in aria de practica a dreptului muncii, OANA LIVIA BADEA – Cabinet de Avocat abordeaza cu succes probleme legale de dreptul muncii. Echipa de avocati a cabinetului se ocupa de acordarea de consultatii legale de dreptul muncii, redactarea documentelor legale necesare in relatia dintre angajat si angajator sau asistenta si reprezentarea clientilor persoane fizice sau companii in orice probleme si raporturi specifice de munca.   

De la inceputul acestui an pana in prezent s-au realizat multe tranzactii imobiliare insa poate cel mai suprinzator aspect este faptul ca au fost emise foarte multe autorizatii de construire pentru proiecte imobiliare noi. Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. 

Astfel, conform statisticilor oficiale comunicate de Institutul National de Statistica, in perioada 1 ianuarie – 31 mai 2021 s-au eliberat 19.550 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 39,7% faţă de perioada 1 ianuarie – 31 mai 2020. Aceste creşteri      s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare ale tarii, cu precadere in zona Bucuresti-Ilfov.  

De asemenea, in luna mai 2021 se evidenţiază o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+52,2%) cât şi a suprafaţei utile totale (+40,6%), comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent. In luna mai 2021 s-a înregistrat deopotriva si o creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (+40,3%).

Referitor la tranzactiile imobiliare realizate, in primele cinci luni ale anului curent s-au inregistrat cu 6,2% mai multe tranzacții față de aceeași perioadă a anului trecut in privinta numarului total de tranzactii. Astfel, toate cifrele arata o intensificare a activitatii pe piata imobiliara, tendinta care va persista cel putin un timp.

Este important de retinut faptul ca oricine doreste să construiască o casa sau un bloc de apartamente va avea nevoie de o serie de documente importante, printre care certificatul de urbanism si autorizatia de construire. Obtinerea acestor documente presupune formularea unor cereri, depunerea unei documentatii aferente dar si plata unor taxe.

Pentru a începe lucrările la o construcție, în primă fază se depune o cerere pentru emiterea certificatului de urbanism pentru obținerea actului de autorizație pentru construire. Certificatul de urbanism poate fi cerut de persoane fizice dar și juridice, iar ulterior emiterii acestuia se va solicita emiterea autorizatiei de construire.

In perioada de dupa realizarea constructiei, vanzatorul constructiei va trebui sa detina toate actele si documentele cerute de lege pentru a putea vinde in mod legal imobilul iar cumparatorul va trebui sa ia cunostinta de aceste documente pentru a incheia in deplina cunostinta de cauza contractul de vanzare cumparare.

Este motivul pentru care se recomanda intotdeauna consultarea unui avocat mai inainte de a intreprinde demersul de vanzare sau cumparare a unui imobil. Multe chestiuni legale care la prima vedere pot scapa unei priviri neavizate, in mod sigur vor fi cautate si observate de catre un avocat specializat in domeniul dreptului imobiliar, fapt care va va scuti de probleme nedorite si eventuale litigii ulterioare, lungi si costisitoare.   

OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat este implicat în mod constant în proiecte importante de achiziții imobiliare, de dezvoltare și finanțări imobiliare pe piața românească. Dreptul imobiliar este una dintre principalele activități ale biroului nostru de avocatură, echipa de avocati a cabinetului nostru asistând și reprezentând cu succes numeroși investitori, dezvoltatori, antreprenori și instituții financiare.

Legislația TVA aplicabilă comerțului electronic transfrontalier este modernizată la nivelul Uniunii Europene prin punerea în aplicare a noilor reguli comunitare privind comerțul electronic începând cu data de 1 iulie 2021. De asemenea, se așteaptă o creștere semnificativă a colectării TVA, dat fiind eliminarea scutirii la import pentru persoanele fizice.

Schimbări erau așteptate de mult timp și au la bază Planul de acțiune TVA, publicat de Comisia Europeana în 2017, prin intermediul căruia Uniunea vrea să definitiveze sistemul de TVA.

Conform regulilor actuale, livrarea de bunuri către persoane fizice este supusă TVA-ului în țara de expediere, până la un anumit plafon stabilit de fiecare stat membru (SM). După ce valoarea livrărilor depășește plafonul stabilit de SM în care se află clientul (variind de la 35.000 de euro la 100.000 de euro), furnizorul este obligat să se înregistreze în scopuri de TVA în respectivul SM și să perceapă TVA în conformitate cu cerințele țării de destinație.

Un sistem simplificat este în funcțiune încă din 2015, însă numai pentru servicii electronice B2C (telecomunicații, radiodifuziune sau servicii furnizate pe cale electronică) distribuite clienților în alt SM. Un astfel de regim este cunoscut drept MOSS și a fost introdus pentru a simplifica administrarea tratamentului TVA în cazul serviciilor electronice furnizate persoanelor fizice, permițând companiilor să raporteze și să plătească TVA-ul aferent printr-un singur portal online din SM în care sunt stabilite.

Schema curentă MOSS va fi extinsă către toate livrările de bunuri/ servicii B2C din SM în care furnizorul nu este stabilit. Astfel, furnizorul va trebui să perceapă în continuare TVA din SM de sosire, însă nu va mai fi obligat să se înregistreze în scop de TVA în respectivul SM. Acesta va putea raporta returnarea TVA-ului relevant prin intermediul TVA OSS într-un singur SM. De asemenea, plata TVA va fi efectuată și către respectivul. 

Conform prevederilor curente existente la nivelul Uniunii Europene, nu se datorează TVA pentru importurile de bunuri cu valoare de până la 22 de euro.

Începând cu 1 iulie 2021, toate importurile vor fi supuse TVA, indiferent de valoare. De asemenea, o nouă schemă specială a fost introdusă pentru raportarea vânzărilor de bunuri cu valoare mică importate din afara UE – Import One-Stop-Shop (ghișeu unic pentru importuri). IOSS va funcționa într-un mod similar cu OSS, ceea ce înseamnă că importatorul poate percepe TVA la punctul de vânzare către client și să declare și să plătească acest TVA printr-o declarație IOSS lunară. Suplimentar, IOSS va permite efectuarea mai rapidă a formalităților vamale.

Drept urmare, noile reguli care vor intra în vigoare la 1 iulie vor avea ca scop principal simplificarea procedurii de declarare și plată a TVA, combaterea fraudelor în domeniul TVA și, implicit, reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri care, în cele din urmă, vor facilita comerțul transfrontalier.

Experienta profesionala si daruirea, se regasesc in fiecare activitate avocatiala prestata de OANA LIVIA BADEA – Cabinet de Avocat.  Avocatii cabinetului nostru asista si reprezinta persoane fizice si juridice in domeniul dreptului fiscal, in fata organelor de specialitate din cadrul ANAF si a instantelor de contencios administrativ si fiscal de toate gradele.

Conform modificarilor aduse de OUG 36/2021 privind modificarea legii 81/2018, telemunca reprezinta forma de organizare a muncii prin care salariatul, in mod regulat si voluntar, isi indeplineste atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detine in alt loc decat locul de munca organizat de angajator, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor.

Telesalariatul este orice salariat care desfasoara activitate in conditiile prezentate mai sus. Telemunca din punct de vedere legal nu trebuie confundata cu munca la domiciliu, desi este tot o forma de munca de acasa, iar termenul cel mai folosit cand vine vorba de telemunca este munca la domiciliu.

Cu toate ca legislaţia muncii prevede, mai nou, obligaţia salariaţilor aflaţi în telemuncă sau în munca la domiciliu de a respecta şi asigura confidenţialitatea documentelor pe care le utilizează în activitatea lor, specialiştii recomandă angajatorilor introducerea în relaţiile de muncă a unei clauze de confidenţialitate.

Clauza de confidențialitate este acea clauza prin care părțile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.

Prin urmare, clauza de confidențialitate se bazează pe obligația salariatului de fidelitate, și asemenea clauzei de neconcurență, reprezintă o garanție suplimentară a angajatorului că salariatul/ fostul salariat nu va întreprinde acțiuni care să-i afecteze interesele.

Cu precadere in cazul telemuncii, este posibil ca metodele prin care informațiile de la birou erau protejate să nu se mai aplice. La sediu, probabil nu era permis accesul de pe telefoane, calculatoare, nu se permitea accesul pe anumite site-uri sau descărcarea fișierelor și cel mai probabil spațiul era supravegheat video. În regim de telemuncă insa, nu se va putea asigura un mediu de lucru la fel de sigur.

De aceea, este important ca in situatia in care aceasta clauză de confidentialitate nu a fost introdusă în contractul individual de muncă al angajatului, ulterior semnării acestuia se poate negocia încheierea unui contract de confidențialitate. În contract se va face și stabilirea de daune în sarcina angajatului care nu respectă contractul, respectiv de la o sancțiune fixa minimă și până la acoperirea integrală a prejudiciului cauzat societății prin fapta sa.  

Este important de retinut faptul ca in temeiul obligației legale de confidențialitate, salariatul este ținut de respectarea secretului de serviciu, în vreme ce clauza de confidențialitate vizează o sferă mai largă de informații. Astfel, angajatorul este mult mai bine protejat in situatia in care o clauza de confidentialitate reglementeaza expres si in detaliu datele si informatiile protejate.

OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat ofera consultanta si suport in domeniul raporturilor de munca, atat pentru antreprenori la inceput de drum, cat si pentru firme cu istoric. Echipa de avocati din cadrul OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat va poate sprijini in perioadele dificile prin acordarea de servicii de asistenta si consultanta legala specializata in dreptul muncii, drept financiar si fiscal sau dreptul afacerilor.