In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 741 din data de 14 august 2020 a fost publicata Legea nr. 175/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 17/2014 privind unele masuri de reglementare a vanzarii–cumpararii terenurilor agricole situate in extravilan si de modificare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului.

Legea nr. 175/2020 urmeaza sa intre in vigoare in termen de 60 de zile de la data publicarii sale in Monitorul Oficial, respectiv la data de 12 octombrie 2020.

Principalele modificari si elemente noi aduse de Legea nr. 175/2020 sunt urmatoarele :

1.Extinderea listei beneficiarilor dreptului de preemtiune si modificarea rangului acestora. Astfel, noua lege instituie sapte categorii (ranguri) de preemptori, iar instrainarea terenurilor agricole situate in extravilan se face cu respectarea dreptului de preemptiune, la pret si in conditii egale, in ordinea de preferinta stabilita de lege.

2.Instituirea unor conditii specifice pentru cumparatorii terti: in situatia in care titularii dreptului de preemtiune nu isi manifesta intentia de a cumpara terenul, instrainarea acestuia catre terti se va face sub conditia ca acestia sa aiba domiciliul/sediul social situat pe teritoriul national pe o perioada de cel putin 5 ani anterior inregistrarii ofertei de vanzare si sa desfasoare activitati agricole pe teritoriul national pe o perioada de cel putin 5 ani anterior inregistrarii ofertei de vanzare a terenurilor agricole situate in extravilan, iar in cazul persoanelor juridice, acestea sa prezinte dovezi din care sa reiasa ca, din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezinta venit din activitati agricole;    

3.Instituirea obligatiei de a pastra si respecta destinatia agricola a terenului. Proprietarii vor avea obligatia sa utilizeze terenul exclusiv in vederea desfasurarii activitatilor agricole de la data cumpararii, iar in situatia in care pe terenul agricol exista investitii agricole pentru culturile de pomi, vita de vie, hamei si irigatii exclusiv private se va pastra destinatia agricola a acestei investitii.

4.Instituirea obligatiei de a pastra proprietatea asupra terenului agricol extravilan minim 8 ani de la data dobandirii, sub sanctiunea platii unui impozit penalizator de 80%  din suma ce reprezinta diferenta dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare, in baza grilei notariale din respectiva perioada. Prevederile se aplica si in cazul in care terenul ce face obiectul tranzactiei apartine unei societati reprezentand mai mult de 25% din activele acesteia, iar actionarii decid sa vanda pachetul de control inainte de implinirea celor 8 ani.

Este important de retinut faptul ca noua lege stabileste un termen mai lung de exercitare a dreptului de preemptiune, acesta fiind prelungit de la 30 de zile calendaristice la 45 de zile lucratoare de la data afisarii ofertei de vanzare de catre primarie.

Sanctiunile pentru nerespectarea procedurii prevăzute Legea nr. 175/2020 sunt nulitatea absoluta a contractului de vanzare incheiat cu nerespectarea dreptului de preemtiune sau fara obtinerea avizelor de specialitate, precum și amenzi cuprinse intre 100.000 si 200.000 lei.

Cu o activitate continua de peste doua decenii pe piata serviciilor juridice din Romania, OANA LIVIA BADEA – Cabinet de Avocat va poate asista, reprezenta și ghida din punct de vedere juridic, astfel incat sa va puteti conduce afacerea fara grija tuturor aspectelor si procedurilor legale ce trebuie indeplinite sau respectate si care sunt intr-o continua schimbare.

In Monitorul Oficial al Romaniei-Partea I cu nr. 603 din 9 iunie 2020 a fost publicata Legea nr. 112/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1998 privind marcile şi indicatiile geografice. Acest nou act normativ a intrat in vigoare la data de 12 iulie 2020.

In esenta, prin adoptarea Legii nr. 112/2020 a fost transpusa in legislatia interna Directiva (UE) 2015/2436 a Parlamentului European si a Consiliului Europei din 16 decembrie 2015 de apropiere a legislatiilor statelor membre cu privire la marci (reformare), publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L nr. 336 din 23 decembrie 2015.

Principalele modificari legislative aduse de Legea nr. 112/2020 reprezinta modificari de ordin terminologic, notiuni nou introduse sau detalieri privind notiunile existente in cuprinsul legislatiei actuale. 

Pentru alinierea terminologica a notiunilor folosite in materia proprietatii intelectuale, notiunea de „marca comunitara” a fost inlocuita cu notiunea de „marca a Uniunii Europene”, iar sintagma “Regulamentul privind marca comunitara” a fost inlocuita cu sintagma „Regulamentul privind marca Uniunii Europene”.

Au fost detaliate noțiunile de marca colectiva, marca de certificare, titular si mandatar autorizat si au fost introduse notiunile de „Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci-OSIM” și „Clasificarea de la Nisa”.

O alta modificare importanta o reprezinta faptul ca a fost eliminata cerinta reprezentarii grafice a marcilor dintre conditiile pentru inregistrarea unei marci. Aceasta este o modificare esentiala si este reprezentata de faptul ca a fost eliminata cerinta reprezentarii grafice a marcii dintre conditiile impuse pentru inregistrarea unei marci.

S-au adus de asemenea completari cu privire la indicarea produselor si serviciilor pentru care se solicita protectia marcii. Noile prevederi introduse vizeaza intinderea protectiei acordate unei marci in functie de produsele si serviciile desemnate, desemnare ce trebuie sa fie clara si precisa. Utilizarea unor termeni generali sau a indicațiilor generale cuprinse in titlurile claselor din Clasificarea de la Nisa se va interpreta ca incluzand toate produsele sau serviciile acoperite de sensul literal al indicatiei sau al termenului respectiv.

Este important de retinut faptul ca termenul de 3 luni prevăzut anterior pentru depunerea actelor de prioritate, plata taxei legale aferente invocării priorității, precum și pentru comunicarea plății taxei de examinare a cererii de înregistrare a mărcii a fost redus de la trei luni la 30 de zile. În cazul neplății în termen, cererea se va respinge pe motivul că solicitantul a renunțat la înregistrare.

Termenul in care OSIM examineaza daca sunt indeplinite conditiile legale pentru depunerea cererii de inregistrare si de atribuire de data de depozit cererii a fost redus de la o luna la 7 zile.

Din punct de vedere procedural, cererile de inregistrare a marcilor depuse pana la intrarea în vigoare a Legii nr. 84/1998 cu modificarile si completarile aduse prin Legea nr. 112/2020 vor intra sub incidenta legii aflate in vigoare la data depunerii acestora.

Echipa de avocati din cadrul OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat asigura consilierea, reprezentarea si asistarea in orice proceduri privind inregistrarea marcii nationale la OSIM,  a marcii comunitare la oficiul comunitar EUIPO sau a marcii internationale la oficiul international WIPO, precum si in toate procedurile de opozitie la inregistrarea marcii.

Prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2.100/2020 publicat in Monitorul Oficial-Partea I cu nr. 635 din 20 iulie 2020 a fost aprobata procedura de anulare a obligatiilor accesorii conform capitolului II din O.U.G. nr. 69/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2020 privind Codul fiscal, precum și pentru instituirea unor măsuri fiscale

Astfel, procedura de anulare a obligatiilor de plata accesorii presupune, pentru contribuabili, indeplinirea urmatoarelor conditii :

• Notificarea organelor fiscale cu privire la intenția de a beneficia de prevederile O.U.G. nr. 69/2020;
• Emiterea și comunicarea deciziei de amânare la plată referitoare la obligațiile de plată accesorii și certificatul de atestare fiscală;
• Indeplinirea condițiilor stabilite de O.U.G. nr. 69/2020;
• Depunerea cererii de anulare a obligațiilor fiscale accesorii, pana la data de 15 decembrie 2020;
• Aprobarea/respingerea anularii accesoriilor, prin decizie a organului fiscal competent.

Potrivit dispozitiilor O.U.G. nr. 69/2020 pot fi anulate accesoriile aferente urmatoarelor categorii de obligatii de plata:

• obligatiile bugetare principale restante la 31 martie 2020:
• obligatiile bugetare declarate suplimentar de debitori prin declaratie rectificativa, privind perioade anterioare datei de 31 martie 2020;
• obligatiile bugetare principale cu scadente anterioare datei de 31 martie 2020 și stinse pana la aceasta data;
• obligațiile bugetare principale cu scadente anterioare datei de 31 martie 2020, individualizate în decizii de impunere emise dupa aceasta data.

Obligatiile de plata accesorii aferente obligatiilor bugetare principale precum și accesoriile incluse in ratele de esalonare cu termene de plata anterioare datei de 14 mai 2020 nu se restituie daca acestea au fost stinse inainte de aceasta data.

Pot beneficia de procedura de anulare a obligatiilor de plata accesorii si contribuabilii nerezidenti (prin intermediul imputernicitilor, conform art. 18 Cod procedura fiscala), persoanele pentru care s-a atras raspunderea solidara, precum si contribuabilii care beneficiaza de esalonari la plata.

Notificarile depuse anterior publicarii Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr. 2100/2020 se vor soluționa in termen de 5 zile lucratoare de la data publicarii ordinului in Monitorul Oficial (data publicarii este 20 iulie 2020).

Este important de retinut faptul ca prin acest ordin au fost aprobate si formularele necesare indeplinirii procedurii, cum ar fi, de exemplu, Notificarea si Cererea de anulare a obligațiilor de plata accesorii.

Echipa de avocati din cadrul OANA LIVIA BADEA-CABINET DE AVOCAT beneficiaza de o experienta indelungata in aria de practica a dreptului financiar si fiscal, putand astfel sa ofere clientilor solutii optime si personalizate referitor la orice problema legala din sfera dreptului financiar si fiscal.  

In ultimele luni, munca la distanta a devenit o necesitate pentru o buna parte a angajatorilor, pentru a putea continua activitatea in conditii mai sigure pentru salariatii proprii. Cele doua variante legale pe care le au la dispozitie angajatorii in timpul crizei epidemiei de coronavirus sunt telemunca si munca la domiciliu.

In contextual actual al pandemiei de coronavirus, s-a discutat foarte mult despre principalele diferente si asemanari dintre notiunile de telemunca si munca la domiciliu.

Concret, munca la domiciliu este reglementată fugar in Codul muncii, pe cand telemunca este reglementata printr-un act normativ complet separate, respectiv Legea nr. 81/2018. Deși regimul telemuncii include unele conditii speciale, telesalariatilor li se aplica oricum si prevederile Codului muncii.

Important de precizat este ca telemunca a aparut in legislatia de la noi abia in cursul anului 2018. Pana la acel moment, dincolo de munca la sediul angajatorului si munca „pe teren”, numai munca la domiciliu era permisa.

Asadar, un angajator poate apela la munca la domiciliu sau la telemunca in functie de specificul activitatii sale, daca salariatii iși pot muta lucrul acasa sau in alt loc. Acolo unde munca la distanta nu este posibila, angajatorii au fie varianta sporirii masurilor de protectie si continuarea activitatii, fie intreruperea ei temporara (sau reducerea programului), de exemplu.

Munca la domiciliu este reglementata de dispozitiile art. 108 – 110 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Conform prevederilor legale, specificul muncii la domiciliu este dat de locul muncii, care, de această data, nu mai este situat in unitate, la angajator (aceasta fiind si regula in materie), ci la domiciliul sau resedinta salariatului.

Acest specific al muncii la domiciliu determina o alta particularitate ce vizeaza programul de lucru. Astfel, conform art. 108 alin. (2) din Codul muncii, in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariatii isi stabilesc singuri programul de lucru. Cu toate acestea, legea permite angajatorului sa faca uz de prerogativele sale (organizatorica, de directionare si control) si sa verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, insa numai in conditiile stabilite in mod expres prin contractul individual de munca.

Telemunca, in schimb, este reglementata de Legea nr. 81/2018, care la art. 2 lit. a) o defineste ca fiind ,,forma de organizare a muncii prin care salariatul, in mod regulat şi voluntar, isi indeplineste atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detine, in alt loc decat locul de munca organizat de angajator, cel puţin o zi pe luna, folosind tehnologia informaţiei si comunicatiilor.” Drept urmare, salariatii au posibilitatea de a munci de acasa sau din alt loc in afara  sediului angajatorului, insa numai daca activitatea desfasurata este indeplinita cu ajutorul tehnologiei informației si comunicatiilor.

Articolul 3 alin. (1) din Legea nr. 81/2018 dispune ca activitatea de telemunca se bazeaza pe acordul de vointa al partilor. Acest acord poate fi exprimat, dupa caz, la incheierea contractului individual de munca pentru personalul nou angajat, sau ulterior pentru personalul in functie, prin Act aditional la contractul existent. Cea de-a doua ipoteza reprezinta, de fapt, o modificare a locului muncii in conditiile prevazute de art. 41 alin. (1) și alin. (3) lit. b) Codul muncii.

Cu seriozitate si profesionalism, echipa OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat va ofera servicii de consultanta legala, consiliere si asistenta in procedurile de dreptul muncii.
Experienta dobandita ne permite gasirea celor mai bune solutii si rezolvari pentru clientii nostri, intr-un timp cat mai scurt.

In ziua de 1 iulie 2020, Premierul Romaniei, domnul Ludovic Orban, a dat publicitatii in cadrul sedintei Guvernului un plan structurat de relansare economica denumit ”Recladim Romania. Planul national de investitii si de relansare economica”.

Executivul isi propune in acest mod luarea unor masuri ample de sprijin pentru reluarea activitatilor economice. Planul propus prevede investitii cumulate de aproximativ 100 miliarde de Euro, tinta fiind reorientarea economiei dinspre consum spre investitii.

Documentul prevede mai multe masuri pentru sprijinul IMM-urilor, granturi si fonduri nerambursabile, scheme de garantare, inființarea unei Banci Nationale de Dezvoltare ca institutie de credit pentru proiecte de investitii și infiintarea Fondului Roman de Dezvoltare.

Spre exemplu, sunt prevazute granturi de sprijin pentru microintreprinderi in valoare de cate 2.000 de euro pentru SRL-urile fara salariati, precum si o schema de ajutor pentru activitati de comert si servicii afectate de Covid-19 in valoare totala de 160 de milioane lei. 

O alta masura prevazuta este asigurarea de granturi pentru investiţii şi pentru reconversia economică a IMM-urilor, care pot fi intre 50.000 şi 200.000 de euro. Sunt vizate industria sanitara, farmaceutica, alimentara, auto, IT, energie, constructii, transport, turism şi confectii.

Este important de retinut faptul ca planul propus de Guvern include programe de finantare nerambursabila pentru cresterea competitivitatii IMM-urilor. Astfel, se prevede acordarea de granturi pentru investiţii pentru microintreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operaţional Regional – Axa 2.1, Granturi pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operaţional Regional – Axa 2.2.

Guvernul urmareste si cresterea nivelului de digitalizare a IMM-urilor, implementarea programului Star-Tech Innovation (Noul Program Start-Up) sau finantarea programelor de educaţie digitala a angajaţilor pentru IMM-uri.

De asemnea, Guvernul propune o serie de masuri de sprijin pentru dezvoltarea agriculturii si a industriei agro-alimentare. Mai precis, Guvernul va finanta depozitelor de comercializare a produselor agricole, va oferi granturi pentru achizitia de echipamente pentru irigatii si de finantare pentru antreprenoriat rural si instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat.

Masurile de sprijin pentru angajati si companii pentru reluarea activitatilor economice care vor fi luate de Guvern includ: prelungirea indemnizatiei de somaj tehnic, stimularea reluarii activitatilor economice si a ocuparii, sprijinirea pentru program flexibil de munca si oferirea de granturi pentru formarea profesionala a angajatilor.

In ceea ce priveste implementarea masurilor prevazute in planul de relansare economica, Primul-ministru al Guvernului Romaniei a declarat faptul ca in termen de o luna de la data prezentarii Planului de Relansare Economica se vor adopta normele legale pentru implementarea masurilor.  

Cu o prezenta de peste doua decenii pe piata avocaturii de business din Romania, OANA LIVIA BADEA-Cabinet de Avocat este un cabinet de avocatura ce ofera o gama integrata de servicii juridice avocatiale pentru infiintarea, dezvoltarea, modificarea, protectia si securizarea juridica a afacerilor.